Câteva aspecte privind scrisul în Maramureș în secolele XV-XVII

Câteva aspecte privind scrisul în Maramureș în secolele XV-XVII 2 Rezumat Tema cercetării scrisului și educației în Maramureș este aproape necunoscută și rar cercetată. Încercarea de față își propune a fi doar o introducere în tematică, reprezentând pași de început absolut necesari pentru completarea tabloului epocii. Cantitatea mică de documente păstrate în mai multe arhive din România, Cehia, Ungaria, Ucraina, cu referire la istoria Maramureșului, cunoscute parțial, nu face posibilă afirmarea unor concluzii absolute, prezentarea noastră necesitând completări cu informații de la arhivele vechilor Universități europene. Studiul de față vizează pe cei care ocupau funcții politice, administrative, economice, militare, pe cei care puteau scrie și citi, magiștrii, literații, apoi nobilii din Maramureș. La fel ca în întreaga Transilvanie, vicecomiții din Maramureș au purtat în secolul al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea și titlul de magiștri, titlu ce nu arăta neapărat educația acestora. Literații prezintă un exemplu pentru monopolul cultural al clerului, cu toate că la început acest termen a desemnat o persoană educată. La sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea a avut loc secularizarea scrierii și a scrisului în orașe, prin așa numiții literați, de regulă locuitori ai orașelor și târgurilor regale de coroană. În ceea ce privește marea nobilime cu rădăcini românești, care știa cu certitudine scrie și citi în Evul Mediu, se pot enumera familiile Dolha, familia Drăgoșeștilor, devenită Drágffy de Beltiug, după dobândirea moșiei cu același nume. Nicolae și Ioan, dar mai ales Bartolomeu, au deținut funcții și poziții înalte în Transilvania și la curtea regelui Ungariei, poziții ce nu puteau fi ocupate fără cunoașterea scrisului și cititului. Peste secole nobilimea mică românească, mai ales reprezentanții acesteia ce au jucat un rol politic, economic, militar în comitat, au avut cunoștințe de scris și citit. Suntem aproape siguri că în secolul XVII majoritatea nobililor români cu funcții, mai ales din Plășile de Sus și Cosău, dominate de elementul românesc, mai ales juzii nobililor, scriau cursiv în limba maghiară. Anterior, unii, cum ar fi familia Coteț din Șieu, au scris încă din secolul al XV-lea în limba română, folosind alfabetul chirilic.

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Câteva aspecte privind scrisul în Maramureș în secolele XV-XVII”