Claude Lévi-Strauss și reconstrucția antropologiei

Claude Lévi-Strauss şi reconstrucţia antropologiei Rezumat La începutul secolului trecut, una dintre cele mai importante preocupări ale ştiinţelor umaniste a fost aceea de a rezolva problema calităţii lor ştiinţifice, care a fost direct legată de metodele utilizate. Reformarea metodologiei a devenit, astfel, un obiectiv esenţial al modernizării epistemologice. Spre deosebire de lumea ştiinţifică anglo-saxonă, unitatea metodologică a devenit în Franţa un obiectiv important al înnoirii intelectuale abia pe la mijlocul secolului. Pornind de la lingvistică, structuralismul se constituie într-un demers de contracarare a defazării epistemologice locale, ca o variantă franceză a unui proiect unificator ce îşi propunea să dezvolte o ştiinţă generală, semiologia, care să regrupeze toate ştiinţele umaniste în jurul studiului limbajului sau semnului. Primul care a formulat un asemenea program unificator a fost Claude Lévi-Strauss (1908- 2009). Antropologul francez, în anii sejurului său în Statele Unite, a intrat în contact cu lucrările unor autori precum F. Boas, A. Kroeber sau R. Benedict, unde erau expuse o seamă de idei de bază ale antropologiei culturale americane. În esenţă, antropologii americani susţineau că diferitele culturi sunt definite printr-un anume model iar numărul tipurilor de cultură posibile este limitat. Pornind de aici, Lévi-Strauss şi-a început demersul său de schiţare a modelului promovat de structuralism ce ajunge, în cele din urmă, să se impună în faţa altor forme de expresie.