Cum să [nu] traducem antonomaza (sau despre importanța competenței socio-culturale). Cazul Vita di Bertoldo (Viața lui Bertoldo) de G. C. Croce, versiunea din manuscrisul n. 328 [230] al Fondului Zabelin 45641 din Muzeul de Istorie din Moscova

Articulat în patru părţi, studiul are ca obiect prima traducere în română (1774) a romanului popular Vita di Bertoldo (Viaţa lui Bertoldo), scris de Giulio Cesare Croce, text conţinut în manuscrisul n. 328 [230] al Fondului Zabelin 45641 din Muzeul de Istorie din Moscova. Pornind de la premisa că antonomaza e intraductibilă literal, necesitând o competenţă specifică socio-culturală, se propune, după modelul echivalenţei paremiologice, conceptul de “echivalenţă antonomazică”, paritate ce se poate obţine prin intermediul unei congruenţe deopotrivă conceptuale şi formale. Strategiile lui Baker, gândite pentru traducerea expresiilor idiomatice, sunt aplicabile şi în cazul antonomazei. Evident, transferul dintr-o limbă în alta nu se face fără sacrificii; pierderile inevitabile, nu ţin neapărat de traducător. Exemplificările evidenţiază strategii de traducere, precum clarificări, parafraze, omisiuni, răstălmăciri, explicitări eronate. În concluzie, antonomaza relevă, încă o dată, raportul existent între limbă şi cultură.

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Cum să [nu] traducem antonomaza (sau despre importanța competenței socio-culturale). Cazul Vita di Bertoldo (Viața lui Bertoldo) de G. C. Croce, versiunea din manuscrisul n. 328 [230] al Fondului Zabelin 45641 din Muzeul de Istorie din Moscova”

Pin It on Pinterest

Distribuie acest articol

Promovează cultura! Distribuie acest articol!