Povestire de Rudolf Bergner /Casa de pază (de comandă) de la Șuligul

Rezumat

Călătorul german Rudolf Bergner, aflat în trecere prin
Maramureș în anul 1884, care cunoștea din călătoriile anterioare
România și Transilvania, ne oferă într-o povestire plină de dramatism,
imaginea suferinței unei familii tinere de țipțeri urcați din colonia din
Vișeul de Sus în munte, unde bărbatul a preluat postul de paznic al
Sanatoriului situat lângă izvorul de apă minerală de la Șuligul. Ajunul
Crăciunului a adus în casa paznicului de la Șuligul durere și pierderea
celor mai dragi ființe de pe pământ. Cei 3 copii îmbolnăviți brusc de
difterie au decedat unul după altul, punându-și tatăl în situația de
a-și face o introspecție legată de mutarea lui și a soției sus la munte,
la peste 800 m. altitudine, într-un mediu deosebit de ostil iarna, dar
minunat vara. Ironia a făcut ca odată cu coborârea anevoioasă a celor
3 trupuri micuțe pentru a fi înmormântate creștinește de preotul
catolic, bărbatul să constate că epidemia era prezentă și în vale, unde
secera, de asemenea, vieți. Singurul moment de liniște a fost oferit
de slujba și liniștea emanată de preot cu ocazia Crăciunului.

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Povestire de Rudolf Bergner /Casa de pază (de comandă) de la Șuligul”

Pin It on Pinterest

Distribuie acest articol

Promovează cultura! Distribuie acest articol!