Dialogul cu celălalt – de la închistare la autodezvăluire

Dialogul cu celălalt – de la închistare la autodezvăluire Rezumat În lucrarea de față, axată pe analiza de tip imagologic, încercăm să reliefăm necesitatea și importanța dialogului în relația cu Celălalt plecând de la menționarea rolului mecanismului autodezvăluirii. Utilizând acest mecanism corpusul social beneficiază de oportunitatea de a oferi audienței elementele esențiale ce definesc propria identitate astfel încât efectul să fie acela de totală deschidere a fluxurilor comunicaționale cu ceilalți (percepuți ca străini), dar și de articulare și armonizare a tiparelor relaționale în societate. În acest mod imaginile stereotipale negative își pot pierde treptat din capacitatea de difuzare între generații, estompându-se lent într-un proces care duce, în final, la pierderea forței de penetrare în mentalul colectiv, la repoziționări și ajustări comportamentale față de celălalt. Luând în discuție un exemplu deja ”clasic” de stereotip negativ, anume imaginea evreului, am subliniat încă o dată grava lejeritate cu care o întreagă etnie poate fi stigmatizată și supusă unei presiuni imagologice incredibile, mergând pănă la diabolizarea totală. Iar efectele, de-a lungul unei istorii de două mii de ani, au fost devastatoare.

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Dialogul cu celălalt – de la închistare la autodezvăluire”

Pin It on Pinterest

Distribuie acest articol

Promovează cultura! Distribuie acest articol!