Maculata vs. immaculata. Semiotica imagologică a apei din basmul fantastic românesc

Maculata vs. immaculata. Semiotica imagologică a apei din basmul fantastic românesc Rezumat Nevoia de a descoperi, surprinde şi înţelege mecanismul complex al imaginarului tradiţional din basmul fantastic românesc, aproape un „imaginar în stare pură” (după expresia unor autori – L. Boia), m-a împins la „izolarea” unui atare subiect. Conceptual, am încercat în rândurile de faţă să sintetizez, dintr-o perspectivă hermeneutică, semiotica unui important element cosmogonic cum este apa. Dinspre general înspre particular, dinspre abstract către semnifica(n)t/consacra(n)t, dinspre imaginat către obiectiv, „prezenţele” acestui element cosmogonic reclamau un anumit tip de investigaţie. Fără a fi (doar) un decupaj cultural, dar şi fără a avea pretenţia că am fixat structura unui atare element primordial, demersul meu scriptic a vizat îndeosebi constantele, determinantele şi rezultantele (pur) epice în sfera ontologicului, a gândirii şi simbolisticii de tip mitofolcloric, cu permanenta racordare la sfera mai largă a gândirii simbolice. Prin urmare, categoriile create de mine sunt, cumva şi mai ales prin prisma exemplelor oferite pentru fiecare categorie în parte, o expresie simbolică a dimensiunilor şi conotaţiilor imagologice pe care le-a avut sau căpătat apa la nivelul gândirii arhaic-tradiţionale, cu transpunere particulară la nivelul basmului fantastic românesc.