Relații interetnice în Europa Centrală și de Est: Banatul și Transilvania

Relaţii interetnice în Europa Centrală şi de Est: Banatul şi Transilvania Rezumat Partea a doua a studiului despre convieţuirea interetnică în Europa Centrală şi de Est se ocupă mai întâi de fazele acestui proces, exemplificat pe baza etniilor din Banat de cercetătorii Diplich, Hauler, Daicoviciu, Weber-Kellermann, Mezger, Gehl şi Konschitzky. Prima fază, cea a delimitării şi confruntării, este urmată de apropiere, înţelegere şi de schimburile culturale inerente, proces care a cuprins toate etniile, astfel evreii şi romii. Aceste interferenţe sunt pregătite şi iniţiate de multilingualitatea populaţiei, prezentă în Banat de secole. Schimbul susţinut de mărfuri a avut ca urmare preluarea unor priviri şi concepţii străine, iar prin schimbul temporar al copiilor (bazate pe o încredere profundă), s-a ajuns chiar şi la acceptarea unor modele de viaţă străine. Meşteşugarii şi negustorii ambulanţi au servit şi drept agenţi culturali. În fine, împrumuturile lexicale cum ar fi „prieten“ în germană, respectiv „pauăr“ (bun gospodar), „maistur“ (meşter progesist), „molăr“ (zugrav model) sau „lanţman“ (conaţional din aceeaşi regiune) demonstrează intensitatea acestor transferuri. Imperiul Franc al lui Carol cel Mare (Charlemagne), Monarhia Habsburgică Dualistă de-a lungul Dunării şi Banatul (nedivizat până în 1920) au constituit – cu toate carenţele lor, inerente epocii, modele demn de remarcat pentru Uniunea Europeană care permite astăzi o colaborare fructuoasă a celor 28 de ţări membre (inclusiv Croaţia), pe baza unor tradiţii culturale asemănătoare, unui canon de valori şi idealuri comune.

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Relații interetnice în Europa Centrală și de Est: Banatul și Transilvania”

Pin It on Pinterest

Distribuie acest articol

Promovează cultura! Distribuie acest articol!