Între Eros și Thanatos sau de la agresivitate la distructivitate

Între Eros şi Thanatos sau de la agresivitate la distructivitate Rezumat În abordările psihanalizei (Sigmund Freud) cât şi în cele ale etologiei (Konrad Lorenz) agresivitatea are condiţionări endogene fiind deci un instinct. Chiar dacă se remarcă această abordare identică în ceea ce priveşte caracterul instinctual al agresivităţii cele două ştiinţe se despart net în concluziile divergente formulate. În primul rând o asemenea divergenţă vizează sensul ataşat agresivităţii. Şi anume, dacă în cazul lui Freud vorbim despre agresivitate ca despre o simplă transformare a instinctului morţii, sensul ei neputând fi altul decât distructivitatea, pentru Konrad Lorenz agresivitatea ar fi un element al organizării fiinţelor vii, rezultând aşadar o funcţie total diferită, adică aceea de a conserva viaţa. Plecând de la această abordare în lucrarea de faţă vom face o analiză prin care să arătăm că dualismului freudian al Erosului şi Thanatosului îi corespunde în etologie un dualism al agresivităţii şi cotraagresivităţii. Iar, în timp ce în psihanaliză cei doi vectori pulsionali au naturi şi ţeluri total opuse (conservarea şi respectiv distrugerea vieţii) în etologie ei îndeplinesc un scop comun: conservarea speciilor.

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Între Eros și Thanatos sau de la agresivitate la distructivitate”

Pin It on Pinterest

Distribuie acest articol

Promovează cultura! Distribuie acest articol!